Avenul Bortig

Avenul Bortig

Este un aven spectaculos, cu o intrare având un diametru de 35 m. La baza putului de intrare (de -38 m), se ajunge pe un mare bloc de gheata evidentiat pe o diferenta de nivel de 16 m.

Izbucul Galbenei

Izbucul Galbenei

Cetatile Ponorului reprezinta fara indoiala cel mai grandios fenomen carstic al Romaniei, cunoscut si apreciat in intreaga lume. Simbolul Padisului, si chiar a intregilor Munti Apuseni, portalul cetatilor si cele trei doline imense, fascineaza orice turist care iubeste natura. Ele sunt constituite din trei circuri mari de stanca, aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300m si cu partea superioara cu un diametru de peste 1km.

Poiana Vărășoaia

Poiana Vărășoaia

Zona numita Varasoaia cuprinde doua platouri carstice de mari dimensiuni situate la nord de Platoul Padis si este cuprinsa între Vârful Piatra Boghii, Muntele Magura Vânata, Vârful Varasoaia si bazinul Somesului Cald.

Biserica Motului

Biserica Motului

Zona Cabanei Padis este dominata de Varful Biserica Motului (1458 m), un punct de priveliste deosebit, cu largi perpective asupra intregului platou, a versantului impadurit al Muntelui Magura Vanata si a "zidului" Carligate-Piatra Arsa.

Lacul Leșu

lacul LESU

Lacul Leşu este un lac de acumulare situat lângă localitatea Leşu pe Valea Iadului în Munţii Apuseni judeţul Bihor. 

Râpele de la Mierag

Râpele de la Mierag

Procese torentiale au sculptat în substratul geologic al Vaii Mierag, formata de fapt dintr-o vale principala de 1,5 km si o vale secundara de 0,5 km lungime, un fenomen geomorfologic, cu efecte peisagistice si de interes turistic deosebit. Fenomenul de eroziune a dat nastere unor formatiuni aproape bizare. Stranietatea lor consta în posibile asemanari cu menhire gigantice asezate aici de uriasi, ascendentii mitologici ai locurilor.

Cetatea Finis (Belovar)

Cetatea Finis (Belovar)

Cetatea Finis (Belovar), judetul Bihor, Crisana, Romania - Cetatea Finis (Belovar) este asezata la hotarul satului Finis pe varful unui pisc, cetate din care, din pacat mai sunt doar ruinele. Cetatea Belovar, azi ruine, e alcatuita dintr-un complex de tacrei turnuri, unul fiind mai inalt (acesta este vizibil din satul Finis).

Lumea Pierdută

Lumea Pierdută

Denumita asa datorita salbaticiei sale din trecut, Lumea Pierduta reprezinta un platou carstic împadurit, marginit de Pârâul Ursului, Pârâul Sec si culmea sudica a Vârfului Gârdisoara. Din punct de vedere hidrografic aici apar doua vai: Pârâul Ursului si Pârâul Sec, care au izvoarele apropiate si se unesc în aval delimitând un platou izolat de regiunile din jur.

Saritoarea Bohodei

Saritoarea Bohodei

Accesul la cascada se face din drumul forestier de pe Valea Aleului. Când drumul face o curba la dreapta pentru a traversa valea ajungând pe versantul stâng parasim drumul si urcam pe poteca pe care apar semnele marcajului. La 15 minute dupa ce am parasit drumul, poteca începe sa urce mai accentuat, jos în dreapta firul Aleului formând numeroase cascade. Mai departe poteca ne conduce la firul apei pe care îl traversam si ne angajam în versantul stâng urcând pe stânci, printr-o zona acoperita de afinisuri.

Cetățile Rădesei și Cheile Someșului Cald

Cetățile Rădesei și Cheile Someșului Cald

Cetatile Radesei se afla la obârsia Somesului Cald. Pestera se afla într-un stadiu avansat de evolutie, exemplificând perfect modul în care are loc transformarea cavernamentelor în chei de amploare. Pestera are un portal înalt de peste 15 m si lat de 7 m, de forma ogivala, în care intra pârâul Radeasa.

Magura Vânata

magura-vanata

Creasta în forma de sector de cerc, lunga de aproximativ 12 km se înalta din zona de izvoare a Somesului Cald spre est pâna în Vârful Magura Mica (1.573 m), apoi coteste lin spre sud printr-o alternanta de vârfuri si sei line. Urmeaza sectorul vârfului Magura Mare (1.642 m) cu aspect de piramida, coborând abrupt spre Valea Batrana. În extrema sudica, Magura Vânata este legata printr-o sa de vârful Biserica Motului, prin care intra în Padis drumul de la Huedin.

Sesul Padis si zona Cabanei Padis

Sesul Padis si zona Cabanei Padis

Situat la o altitudine medie de 1225 m, Sesul Padis se constituie într-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu pâlcuri de molizi, prin care se dreneaza apele de precipitatii ce vor iesi apoi la lumina zilei în Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga.

Cheile Galbenei

Cheile Galbenei

Situata în sud-vestul si vestul Bazinului închis Padis – Cetatile Ponorului, în afara acestuia, Valea Galbenei reprezinta un culoar de drenare spre Depresiunea Beiusului a majoritatii apelor din Bazinul Padis. 

Masivul Bihariei - Vf. Cucurbăta Mare

Masivul Bihariei - Vf. Cucurbăta Mare

Atingerea vârfurilor celor mai înalte a unor masive este visul de aur al oricarui turist. Traseul acesta se ofera turistului prin trei variante: doua variante usoare si o varianta mai grea, dar rasplatitoare prin maretia peisajului geografic ce se daruieste turistului fara rezerve.

Stâna de Vale

STANA DE VALE

Stâna de Vale (în maghiară Biharfüred) este o stațiune de odihnă și tratament, situată în județul Bihor, aflată în componența comunei Budureasa, în Masivul Vlădeasa, la o altitudine de 1100 de metri, fiind centrul precipitatiilor din România.

Pestera Caput

Pestera Caput

Folosita ca pestera scoala de catre speologi, este colectorul tuturor apelor din acest bazin hidrografic, reprezentand o galerie descendenta in trepte, cu numeroase cascade pe 2000 metri. Aceste ape sunt drenate spre galeria subterana a Cetatilor Ponorului.

Valea Boga

Valea Boga

În bazinul Vaii Boga întâlnim, strâns grupate, nu mai putin de trei sectoare de îngustare si anume: Cheile Vaii Bulbuci, Cheile Vaii Oselu si Cheile Vaii Boga.

Culmea Cârligate

Culmea Cârligate

Situata în partea de nord-vest a Padisului, culmea ofera pentru turisti un interes deosebit datorita largilor privelisti pe care le deschide atât asupra Padisului, cât si asupra unei mari parti a Muntilor Apuseni. Culmea este formata din vârful Cârligate (1.694 m) si se continua spre vest cu Vârful Cornu Muntilor (1.652m) si Coasta Braiesei, iar spre est cu Saua Cumpanatelul.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara

Ghetarul de la Scarisoara

Se gaseste la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Scarisoara. Lungimea totala a pesterii este de 720 m, ea având o adâncime de 105 m. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime si 60 de metri în diametru.

Valea Gârda Seaca

Valea-Garda-Seaca

Izvoraste din Sesul Gârzii, un platou carstic tipic, având o lungime de peste 20 km. În aval de primul izvor (Gura Apei) râul traverseaza o prima zona de calcare, unde formeaza chei adânci si câteva mici pesteri.

Depresiunea Balileasa si zona "La Grajduri"

Depresiunea Balileasa si zona "La Grajduri"

Balileasa reprezinta un ses alungit situat în partea de vest a Padisului, lipsit de padure si ciuruit de doline. Sesul are aspectul unei vai cu o lunca larga, fara însa a fi strabatuta de un curs de apa regulat. În partea din amonte aceasta "vale" este strajuita de doi piloni - vârfurile Oselu si Balileasa, între care se afla saua Scarita, locul prin care ajunge drumul forestier de la Pietroasa. 

Peștera Meziad

Peștera Meziad

Pestera Meziad declarat monument al naturii, fiind o rezervatie speologica, este mult cercetata iar în anul 1921 a fost vizitata de o echipa de geologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racovita, este o pestera mare, fiind una dintre primele pesteri amenajate si mult timp una dintre cele mai lungi pesteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situata în judetul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estica a Muntilor Padurea Craiului si zona de vest a Muntilor Apuseni. Pestera a fost reamenajata în anul 1972 si deschisa turismului.

Valea Iadului

Valea Iadului

Una dintre cele mai frumoase zone turistice din România poartă un nume “înfricoşător”: Valea Iadului. Până şi şpanul domnesc Dimitrie Meciu, la 1816, scrie că acest ţinut nu ar trebui să se numească Iad, ci Rai, atât pentru magia iscată de frumuseţile sale, cât şi pentru oamenii săi aparte. Numai că, ceea ce vede ochiul turistului, nu percepe şi băştinaşul, cel care se înfruntă, zi de zi, cu natura şi cu vremurile. Şi nici natura, nici vremurile n-au fost prea darnice cu locuitorii acestei văi. Dimpotrivă.

Ghețarul Focul Viu

Ghețarul Focul Viu

Ghetarul Focul Viu este o pestera adapostind al treilea bloc de gheata fosila ca marime din tara (dupa Ghetarul Scarisoara si Avenul Bortig, situate de asemenea în Parcul Natural Apuseni), cu un volum de aproximativ 25.000 m3. Este o pestera micuta, alcatuita din doua sali, prima si cea mai mare fiind ocupata de imensul bloc de gheata.

Peștera Ursilor

Peștera Ursilor

Pestera Ursilor este unul din cele mai cunoscute obiective turistice din Romania si face parte din categoria obiectivelor turistice care trebuie vizitate cel putin odata in viata. In cele ce urmeaza dorim sa va prezentam un scurt istoric al pesterii, de la descoperire pana in zilele noastre, alaturi de o scurta desriere.

Valea Ordâncusa

Valea Ordâncusa

Izvorând de sub Vf. Clujului, valea strabate la început o zona anonima, pentru ca apoi sa sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime.

Groapa de la Barsa

Groapa de la Barsa

Groapa de la Barsa este un bazin închis în cadrul depresiunii Padis – Cetatile Ponorului. Este o depresiune de forma ovala, cu axa mare de 2 km, orientata pe directia NV-SE si axa mica de 1 km. Partea de nord-est este constituita din roci impermeabile pe care izvorasc si curg câteva pârâiase care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele de pe fundul depresiunii.

Piatra Galbenei

Piatra Galbenei

Piatra Galbenei (1.243 m) vazuta dinspre nord, este un versant situat în extrema sudica a Gropii de la Barsa. Partea sudica a versantului însa, este un abrupt calcaros de peste 200 m, cu largi privelisti, strajuind Poiana Florilor.

Valea Sighistelului

Valea Sighistelului

Desi întreaga vale nu masoara decât 9 km., aproape jumatate dintre acestia îi strabate printre pereti verticali care transforma sectorul sau inferior într-un canion. Bazinul Sighistelului adaposteste peste 200 de pesteri pe numai 10 km2, fiind arealul cu cel mai mare potential de endocarstificare din tara. Dintre cele mai cunoscute pesteri din Vl.

Groapa Ruginoasă

Groapa Ruginoasă

Reprezinta un fenomen cu totul aparte. Ea este o imensa ravinare sapata pâna în creasta culmii care închide spre sud Valea Seaca, cu o adâncime de peste 100 m si un diametru de peste 600 m. Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuartite, a caror culoare rosie violacee confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparând de la mari departari ca o rana deschisa în trupul muntelui.

Valea Tărcăiței

Valea Tărcăiței

Acest traseu ofera turistului câteva alternative turistice. Alternativa drumetiei de agrement pentru odihna si petrecere a timpului liber "la iarba" pe îmbietoarele "luncsoare", de pe marginea Vaii Tarcaita.

Poiana Florilor

Poiana Florilor

Situata pe versantul ce coboara de sub abruptul Pietrei Galbenei pâna în Valea Galbenei, Poiana Florilor este constituita dintr-un grup de poieni ca niste insule în padurea de fag. Meritându-si pe deplin numele, Poiana Florilor este un adevarat paradis în lunile de vara când sute de specii de flori inunda parca pantele însorite, colorându-le viu. Fânetele sunt deosebit de bogate în aceasta zona.

Izbucul de la Călugări

Izbucul de la Călugări

De data aceasta turistul se gaseste în Muntii Moma din masivul Codru-Moma. Are sanse de a cunoaste un fenomen destul de rar: izbucul cu intermitenta de la Calugari, declarat monument al naturii.

Poiana Ponor

Poiana Ponor

Este o depresiune închisa de jur împrejur de culmi înalte, partial împadurite. Faptul cel mai remarcabil în aceasta poiana este sistemul de pierdere al apei, care se face în patul râului prin sorburi. La ape scazute sunt 2 sorburi în functiune.

regio

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.

Pentru informaţii detailate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeana, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României.