Fierarie

fierarie-zona-beius

Importante erau, dintre uneltele realizate de fierari, şi cele pentru practicarea unor meşteşuguri, în special pentru lucrul cu lemnul. Printre ele: ţapinele, securile, şpranţul, bărzile, teslele, târnăcoapele.

Ţapinele erau folosite în exploatările forestiere pentru manipularea buştenilor, securile mari cu coadă lungă (şpranţuri) pentru cioplirea, finisarea grinzilor mari de lemn, bărzile cu coadă scurtă, de obicei curbată, tot pentru cioplit, teslele pentru scobirea lemnului pentru torace, dălţi speciale, sfredele. Era, de asemenea, comună mezdreaua pentru finisarea şi horjul pentru ornamentarea lemnului folosit îndeosebi în piese de mobilier.

De subliniat că, atât instrumentarul agricol cât mai ales instrumentarul din dulgherit era frumos decorat de meşteri, prin ştanţare, cu o serie de semne ce reprezentau de fapt şi marca de meşter, brandul său. În orice târg semnul de meşter era o garanţie pentru cumpărătorul care mai folosise unelte cu semnul meşterului respectiv. Fierarii realizau şi instrumentar pentru vânătoare şi pescuit, curse speciale de prins vulpi, lupi, iepuri etc. şi cârlige pentru peştii mari. Pentru a avea o imagine aproximativă asupra meşterilor ce practicau fierăritul să menţionăm şi numele câtorva dintre ei. Subliniem că în urbariul din 1733 pentru Vărzarii de Jos erau nominalizaţi doi fierari: Teodor Gavra şi Ioan Gavra. Un contract din 1745 îi menţiona pe Novac Gavra, Matei Gavra, Ioan Pat şi Petru Pat. Peste o sută de ani, într-un alt act sunt menţionaţi printre alţii: Nicolae Gavra, Ioan Gavra şi Ioan Pat – inducând ideea transmiterii meşteşugului pe linie familială. Tot dintre ei, în 1881, Alexandru Gavra câştigă medalia de bronz la expoziţia de la Sibiu. În Vărzarii de Sus, tot la 1733 erau nominalizaţi trei fierari: Ciura Matei, Gheorghe Popa şi Ioan Crăciun, iar în 1840 sunt consemnate în sat 30 de ateliere de fierărit.

 

regio

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.

Pentru informaţii detailate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeana, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României.