ALBINĂRITUL

albinarit-zona-beius

Între ocupaţiile tradiţionale secundare, specifice zonei Beiuşului pe lungi perioade de timp, albinăritul s-a situat şi el pe un loc destul de important, chiar mai important decât am fi dispuşi să credem la o primă evaluare.

ATELIERELE DE FIERĂRIT ŞI PRODUSELE LOR

ATELIERELE DE FIERĂRIT ŞI PRODUSELE LOR

Aceste ateliere de fierărit mai existau în prima jumătate a secolului XX în fiecare comunitate rurală, deservind solicitări locale, adică producerea de instrumente agricole sau repararea lor, producerea de instrumente

CĂRBUNĂRITUL

carbunarit-zona-beius

Strict legată de fierărit, înţeles şi ca reducere a minereului de fier în cuptoare şi de prelucrare a fierului obţinut în unelte în centrele specializate sau în fierăriile existente în toate comunităţile rurale, s-a dezvoltat în depresiunea Beiuşului şi cărbunăritul, adică obţinerea mangalului din lemn, prin combustie dirijată, pentru alimentarea fierăriilor.

CULESUL ÎN NATURĂ

culesul-fructelor-de-padure-beius

Tot valorificând oferta cadrului natural, în cazul acesta a florei spontane, între ocupaţiile secundare specifice zonei, culesul în natură a fost şi el o prezenţă constantă, acoperind solicitări venind nu doar din sfera alimentaţiei, ci şi din cea a medicinii populare – etnoiatriei, din obţinerea coloranţilor naturali folosiţi la textile, lână etc.

EXPLOATAREA LEMNULUI

exploatarea-lemnului-zona-beius

În rândul ocupaţiilor tradiţionale specifice zonei, dintre cele secundare, deci determinate ca timp de practică de perioadele de relaxare ale ciclurilor agrare ce erau dominante ca formă de angajare a forţei de muncă, pădurăritul era ca şi generalizat în zona Beiuşului, aşezată la conjuncturile atâtor munţi împăduriţi. Înţelegem prin pădurărit sau lucrul la pădure exploatarea propriu-zisă a lemnului şi eventual o primă prelucrare a lui în joagăre.

EXTRACŢIA AURULUI ŞI ARGINTULUI

EXTRACtIA-AURULUI-sI-ARGINTULUI

În diversitatea specializării locuitorilor Ţării Beiuşului, pornind de la oferta naturală existentă, extracţia aurului a ocupat şi ea un loc important în cadrul anumitor comunităţi.

Fierarie

fierarie-zona-beius

Importante erau, dintre uneltele realizate de fierari, şi cele pentru practicarea unor meşteşuguri, în special pentru lucrul cu lemnul. Printre ele: ţapinele, securile, şpranţul, bărzile, teslele, târnăcoapele.

PESCUITUL

pescuit-zona-beius

Alături de vânătoare, pescuitul acoperea şi el spectrul ocupaţiilor secundare, al îndeletnicirilor locuitorilor zonei, venind şi el din preistorie.

POMICULTURA

pomicultura-zona-beiusului

Peisajul deluros, solurile nu prea fertile au obligat locuitorii zonei, aşa cum am văzut, în primul rând la o mai accentuată preocupare faţă de creşterea animalelor, atât cele de tracţiune, cât şi cele pentru lapte, lână etc. mai accentuată decât în satele de câmpie.

PRELUCRAREA FIBRELOR TEXTILE

prelucrarea-fibrelor-textile-zona-beiusului

Una dintre culturile agricole cele mai populare în zonă a fost, fără îndoială, cea a cânepii. Era nelipsită din nici o gospodărie, chiar dacă suprafaţa agricolă oferită ei era mult mai mică decât cea pentru cereale.

PRELUCRAREA LEMNULUI

prelucrarea-lemnului-beius

De subliniat că în zonă erau prezente şi speciile de conifere şi cele de foioase, cu prevalenţă cele din urmă. Dintre foioase, esenţele cele mai frecvente în pădurile locului erau: fagul, stejarul, cerul, carpenul, ulmul, frasinul, mesteacănul, jugastrul, salcâmul, cornul, alunul, răchita, plopul, sângerul, dar şi nucul, cireşul sălbatic, păducelul, frăgarul etc.

PRELUCRAREA LUTULUI. CERAMICA (OLARITUL)

prelucrarea-lutului-ceramica-beius

Ceramica este numai una din formele prin care ingeniul oamenilor acestor locuri a ştiut să valorifice resursele naturale complementare ale lumii Beiuşului pentru satisfacerea necesităţilor lor, nu doar materiale.

PRELUCRAREA PIEILOR

prelucrarea-pieilor-beius

Desigur, creşterea animalelor ca ocupaţie de bază a locuitorilor lumii depresiunii Beiuşului, dar şi vânătoarea ca ocupaţie secundară au fost surse bogate de materie primă nu doar în alimentaţie (prin valorificarea cărnii, laptelui), ci, printre altele, şi în prelucrarea pieilor şi utilizarea lor în confecţionarea unor piese importante ale costumului popular sau în acoperirea altor utilităţi ale gospodăriei.

VÂNĂTOAREA

vanatoare-in-zona-beiusului

Vânătoarea şi pescuitul au fost în economia omului primitiv mijloace dintre cele mai importante de câştigare a resurselor existenţiale, alimentare în primul rând. În timp însă, o dată cu domesticirea animalelor, în neolitic, ele au rămas aleatorii, devenind ocupaţii secundare.

VĂRĂRITUL

Tot oferta naturală stă şi la baza acestei specializări în vărărit a numeroşi locuitori ai Ţării Beiuşului din sate precum: Izbuc, Coleşti, Câmp, Câmp-Moţi, Criştiorul de Jos, Cărpinet, Ponoare, Briheni, Şuşti, Şuştiu, Lazuri, Roşia, Meziad, Sohodol.

VITICULTURA

viticultura

Şi cultura viţei de vie a avut la noi, încă din vremea dacilor, o importanţă deosebită, o tradiţie sănătoasă am zice, cel puţin până la reforma lui Deceneu care, se spune c-ar fi stârpit via, bănuim tocmai din cauza abuzurilor în folosirea vinului.

regio

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.

Pentru informaţii detailate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeana, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României.