Clima Municipiului Beius

Clima Beius

Toată zona Beiuşului, depresiune şi munţi, are un climat temperat-continental, evident cu diferenţieri între depresiune şi munţi. De asemenea, întreaga zonă se află sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai calde, ce vin dinspre Oceanul Atlantic. Iarna mai influenţează şi mase de aer umede dinspre Oceanul Arctic şi Ma-rea Baltică iar vara mase de aer mai calde, dinspre Africa şi respectiv dinspre Marea Mediterană.

Intre depresiune şi munte există un schimb de aer prin intermediul brizelor montane de vale şi de culme.

In Depresiunea Beiuşului valorile termice medii sunt în jur de 10oC, ele scăzând treptat spre contactul cu regiunile montane. Astfel, la Beiuş temperatura medie multianuală este de 10,5oC, luna cea mai rece a anului, adică ianuarie, este caracterizată prin valoarea de 1,5oC, iar luna cea mai caldă, iulie, prin valoarea de 21,2oC.

La Ştei, fost oraş Dr. Petru Groza, valoarea medie multianuală este de 9,7oC, luna cea mai rece având -0,9oC iar luna cea mai caldă 19,8oC. Micile diferenţe faţă de Beiuş sunt date de altitudinile lor diferite, Beiuş la 197 m, Ştei la 250 m, şi la poziţia lor diferită în cadrul depresiunii şi faţă de munte. La Holod, valoarea medie este de 10,2oC, luna cea mai rece având -1,2o C iar luna cea mai caldă 21,0oC. La munţi vom vedea comparativ valorile termice dar şi celelalte valori climatice pentru a putea trage concluziile necesare.

Aşadar, în partea centrală a depresiunii valorile mai ridicate sunt în partea centrală iar cele mai scăzute spre margini, la contactul cu munţii.

Trebuie menţionat faptul că în depresiune sunt frecvente inversiunile de temperatură, masele de aer rece cantonându-se pe fundul depresiunii iar aerul mai cald urcă la altitudini mai mari pe versanţii şi culmile munţilor. Inversiunile termice sunt frecven-te în sezonul rece. Tocmai din acest motiv Depresiunea Beiuşului este reumatogenă, foarte mulţi locuitori simţind negativ acest efect.

Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor atinge 690 mm/an la Beiuş, 662 mm/an la Ştei, 686,1 mm la Holod. Valorile cele mai ridicate se obţin în lunile mai (81,7 mm la Beiuş, 76,5 mm la Ştei, 71,1 mm la Holod) şi iunie (97,3 mm la Beiuş, 89,1 mm la Ştei şi 98,8 mm la Holod) iar valorile cele mai scăzute se obţin în lunile februarie (35,9 mm la Beiuş, 29,2 mm la Ştei şi 34,3 mm la Holod).

In sezonul rece cad precipitaţii sub formă solidă. Ninsorile sunt determinate de masele de aer nordice, dinspre Oceanul Arctic şi Marea Baltică şi parţial dinspre Oceanul Atlantic.

Vânturile predominante sunt cele de vest, care vin dinspre Oceanul Atlantic unde se formează anticiclonul Azoric. Aceste mase de aer sunt umede şi produc precipitaţii mai ales lichide. Dacă munţii sunt afectaţi din plin de aceste mase de aer, în schimb, depresiunea este mai ferită, mai adăpostită, având în faţă, parţial, Munţii Codru-Moma. Masele de aer vestice pătrund în depresiune prin puntea de legătură câmpie-depresiune în zona Tinca şi, respectiv, prin Defileul Crişului Negru. Pătrunderea peste Munţii Codru-Moma a acestor mase de aer face ca ele să-şi piardă o parte din umezeală, ajungând în depresiune mai uscate (1 200 mm în munţi, 700 mm în depresiune).

Mai există o situaţie: aceste mase vestice întâlnind în calea lor culmea principală a Munţilor Codru-Moma, orientată nord-sud, vor să-şi continue direcţia spre est dar întâlnesc în calea lor bariera muntoasă a Munţilor Biharia, astfel că ele pătrund în depresiune ca vânturi sudice, influenţând mai ales partea sudică a depresiunii până la Sudrigiu.

Masele de aer sudice sunt prezente, cu influenţe variabile, în tot cursul anului. In perioadele de intensitate mai mare determină încălziri ale vremii, cu zile caniculare vara şi cu zile blânde în timpul iernii. Ele vin dinspre Marea Mediterană (unde se formează o arie ciclonală) sau dinspre continentul african. Atunci când vin dinspre Marea Mediterană sunt ceva mai umede dar când vin dinspre Africa sunt uscate.

Masele de aer nordice influenţează zona Beiuşului în perioada de iarnă mai ales. Venind dinspre Oceanul Arctic (altă arie ciclonală) determină formarea de precipitaţii solid-lichide (lapoviţă şi ninsoare) iar în sezonul cald produce coborârea intensă a temperaturilor şi precipitaţii lichide, cu durata de câteva zile (ploi "mocăneşti").

Masele de aer estice nu ajung în depresiune şi chiar şi Munţii Apuseni sunt slab afectaţi de aceste mase de aer.

regio

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.

Pentru informaţii detailate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeana, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României.